De la curiozitate morbidă la admirație: Capcana hainei de „antierou”
Lumea interlopă a trecut de pe stradă direct în divertismentul de masă. Fragmente din emisiune devin instant virale pe TikTok, iar adolescenți de 13-14 ani ajung să imite gesturile și vocabularul personajelor din documentar. Psihologul Cristina Sevrani explică faptul că atracția inițială este una naturală, însă devine toxică atunci când granițele morale se șterg, conform Libertatea.
„Atracția pentru astfel de subiecte nu este o problemă în sine, este o reacție umană normală. Curiozitatea morbidă este un instinct vechi de când lumea. Vrem să înțelegem pericolul, ca să ne ferim de el. Iar identificarea cu antieroul — fenomenul care a făcut succesul unor seriale precum «Narcos» sau «Peaky Blinders» — ne face să simpatizăm, chiar și fără să vrem, cu personaje moralmente discutabile. Problema apare când fascinația se transformă, treptat, în admirație. Iar admirația, mai ales la vârste fragede, devine model de urmat”, a explicat Cristina Sevrani.
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 4
O mare problemă ridicată de specialiști este modul în care este împachetat vizual acest tip de conținut. Cadrele spectaculoase, muzica tensionată și opulența afișată de agresori pot fura ușor ochii unui public neexperimentat. În timp ce victimele sunt adesea blurate și timorate, cei care încalcă legea primesc toată atenția și sunt zugrăviți într-o lumină carismatică.
„Trebuie spus clar: documentarele de tip «Cămătarii» au, declarativ, un scop nobil: expun o realitate dureroasă. Dar modul în care sunt construite ridică semne de întrebare: cadrele cinematografice, muzica intensă și narațiunea dramatică transformă suferința într-un produs estetic. Vilele, mașinile de lux și «respectul» pe care îl impun cămătarii sunt subliniate vizual mai mult decât consecințele tragice”, avertizează psihologul.
Cele 4 mari riscuri pentru adolescenții care urmăresc „Cămătarii”
Efectele pe termen lung asupra psihicului tinerilor sunt reale, iar Cristina Sevrani punctează patru consecințe majore:
- Normalizarea ilegalității: Expunerea repetată la personaje care se îmbogățesc rapid prin metode ilicite estompează linia dintre bine și rău.
- Distorsionarea ideii de succes: Pentru un adolescent vulnerabil, munca cinstită de 12 ore pe zi a părinților riscă să pară „ridicolă” prin comparație cu opulența interlopilor.
- „Sindromul lumii crude”: Tinerii ajung să creadă că societatea este mult mai periculoasă și coruptă decât în realitate, dezvoltând anxietate și cinism.
- Erodarea empatiei: Consumul repetat de violență prin ecrane diminuează sensibilitatea la suferința reală a celor din jur.
Sfatul psihologului: Ce trebuie să facă părinții?
Interzicerea accesului la tehnologie sau la televizor nu este o soluție realistă în 2026. În schimb, părinții sunt sfătuiți să folosească documentarul ca pe un instrument de dezbatere în familie.
„Explicați-i că realitatea unui cămătar nu e vila și ceasul Rolex, ci frica, izolarea, închisoarea și, adesea, moartea violentă. Oferiți modele alternative și reale de oameni care au reușit prin muncă, educație, antreprenoriat onest. Nu confundați carisma cu morala. Un om poate vorbi frumos și totuși să distrugă zeci de vieți. Întrebarea nu este «Ce vezi?», ci «Cum vezi?». Iar răspunsul la această întrebare va modela societatea de mâine”, a conchis Cristina Sevrani.
Sursă foto: Pro TV
Citește și:
Actorii turci ai momentului