Dulce razbunare

Rolul din „Sweeney Todd, barbierul diabolic din Fleet Street” i-a adus lui Johnny Depp un Glob de Aur si o nominalizare la Oscar.

Pana in anii ’50, muzicalul a fost la moda, iar nume precum Fred Astaire si Ginger Rogers au adus celebritate si eleganta acestui tip de filme ce imprumuta elemente din teatru si opera. A urmat o perioada in care cinematografia a pariat pe altceva, insa succesul inregistrat de „Moulin Rouge” (2001), „Chicago”(2002), „Dreamgirls” (2006) sau „Hairspray – Intrigi de culise” (2007) a reusit sa readuca in centrul atentiei muzicalul.
In 1847, pe scena Britannia Theatre s-a jucat pentru prima oara spectacolul „Sweeney Todd, the Demon Barber of Fleet Street”, inspirat din fapte reale, si de atunci show-ul a capatat o aura de legenda urbana. Sigur, pelicula regizata de Tim Burton depaseste in mod clar granitele unui muzical clasic, are o complexitate si un aer original pe care le-am mai intalnit si in „Dancer in the Dark” al lui Lars von Trier.