Secretul din spatele coroanei. Cum a ajuns o regină să câștige „Oscarul” danez pentru un hit Netflix? Margareta a II-a a Danemarcei: O viață dedicată creativității
Dincolo de coroană și fast, Margareta a II-a, fosta suverană a Danemarcei nu a renunțat la artă, transformându-și pasiunea într-o carieră solidă de scenograf, ilustrator și creator de costume. Apogeul acestui parcurs este marcat de succesul global al filmului Netflix „Ehrengard: Arta seducției”.
Newsletter zilnic TVMania!
Tot ce merită să știi despre TV, vedete și streaming direct în inboxul tău.
O educație cosmopolită: De la Sorbona la atelierele de desen
Margrethe Alexandrine Þórhildur Ingrid, fiica regelui Frederik al IX-lea al Danemarcei și a reginei Ingrid a Suediei, a avut o formare intelectuală solidă și cosmopolită, rar întâlnită chiar și în rândul familiilor regale. A studiat arheologia și științele politice la Universitatea din Cambridge, apoi la Universitatea Aarhus și Universitatea Sorbona, completându-și educația cu stagii la London School of Economics.
În acei ani, a trăit departe de rigorile curții, într-un mediu academic internațional, unde a obținut cunoștințe de istoria artei și arheologie, dar și tehnici textile și desen, pentru ea, arta nefiind niciodată doar o simplă ocupație protocolară. Margareta a II-a a lucrat sub pseudonim, a expus discret și a preferat întotdeauna atelierul în locul expunerii oficiale.
Imaginație feerică și ilustrații pentru „Stăpânul inelelor”
Cea mai notabilă realizare a carierei sale timpurii a avut loc în anul 1977, când, sub pseudonimul Ingahild Grathmer, regina a ilustrat ediția daneză a romanului „Stăpânul inelelor”, desenele sale inspirate din mitologia nordică impresionându-l chiar și pe J.R.R. Tolkien. A creat costume liturgice, tapiserii și obiecte decorative, multe dintre ele integrate în patrimoniul cultural danez.
De-a lungul deceniilor, ea și-a creat un stil vizual distinct, caracterizat prin combinații de culori vii și o estetică feerică, ca de basm, ceea ce a dus la colaborări de mare succes cu Baletul Regal Danez, pentru spectacole precum adaptările după Andersen„Crăiasa zăpezii” sau „Lebedele sălbatice”.
Proiectul de suflet: Colaborarea cu regizorul Bille August
Colaborarea dintre Margareta a II-a și celebrul regizor danez Bille August („Contele de Monte-Cristo”) pentru pelicula „Ehrengard – Arta seducției” nu a fost deloc o mișcare de marketing, ci o implicare profesională profundă, care a durat ani de zile și pentru care regina nu a acceptat să fie plătită.
Bazată pe cartea scrisă de Karen Blixen (autoarea faimosului roman „Despărțirea de Africa”), comedia romantică de epocă a reprezentat proiectul de suflet al suveranei, care a realizat personal peste 50 de costume și 74 de planșe ce îmbinau decupaje de materiale cu desene și picturi.
Echivalentul premiilor Oscar pentru o regină neobosită
Așa cum se vede în documentarul de pe Netflix„Din culisele filmului Ehrengard: Arta seducției”, regina a lucrat cot la cot cu echipa de producție, alegând materialele, croielile și chiar lumina care să cadă pe costume și decoruri. Estetica finală a filmului este una picturală, aproape teatrală, cu influențe din arta barocă și rococo, dar filtrate prin sensibilitatea nordică a reginei.
Mai mult decât atât, regina a participat la premiera daneză a filmului „Ehrengard: Arta seducției” și apoi, (lucru nemaiauzit!) la scurta conferință de presă, alături de regizor. Această dedicare constantă i-a adus în cele din urmă, după lansarea hitului Netflix din 2023, prestigiosul premiu Robert în anul 2024, distincție care reprezintă echivalentul danez al premiilor Oscar pentru design de costume.
Abdicarea istorică și libertatea creației
Succesului artistic al reginei a fost mereu susținut de soțul ei, Prințul Consort Henrik, un aristocrat francez cu spirit boem, pe care Margareta l-a iubit enorm de la căsătoria lor din anul 1967. Împreună au avut doi fii, pe actualul Rege Frederik al X-lea și pe Prințul Joachim.
Moartea lui Henrik în anul 2018 a lăsat un gol imens, care a culminat cu abdicarea istorică din 14 ianuarie 2024. A fost prima dată după nouă secole când un monarh danez a renunțat la tron, motivul fiind problemele de sănătate (care însă nu a convins-o pe regină să renunțe la fumat), dar și de dorința de a preda ștafeta noii generații.
Departe de rigorile zilnice ale tronului, ea și-a reluat proiectele artistice cu și mai multă libertate, vorbind în interviuri recente despre bucuria de a avea „timp pentru detalii”. În cei peste 50 de ani de domnie, Margareta a II-a a simplificat protocolul de la Curte, a redus masiv cheltuielile și a insistat ca membrii familiei sa aibă studii solide și joburi.
O identitate profesională proprie dincolo de simbolul regal
Ea a retras chiar titlurile princiare copiilor fiului cel mic, fără pretenții la tron, pentru a le permite să aibă vieți și cariere normale. Devenită una dintre cele mai iubite figuri regale europene, regina a legitimat ideea că un monarh poate avea o identitate profesională proprie.
Implicarea ei în scenografie, ilustrație și design a schimbat percepția asupra rolului regal, transformând-o dintr-un simbol într-o prezență cu identitate proprie, activă și relevantă cultural. Conform declarațiilor date pentru Variety, fosta regină a adus un aer burlesc și jucăuș cu decorurile și costumele sale.
Știai că?
Sub pseudonimul Ingahild Grathmer, Margareta a II-a a ilustrat ediția daneză a faimoasei serii „Stăpânul inelelor”? Desenele sale, bazate pe mitologia nordică, au fost atât de reușite încât l-au convins pe J.R.R. Tolkien să le accepte pentru publicare, autorul fiind de regulă foarte sceptic față de alți ilustratori.
Fenomenul Ehrengard
Povestea captivantă a seducătorului Cazotte, angajat de o Mare Ducesă pentru a-l învăța pe fiul ei timid arta cuceririi, a devenit un succes răsunător la nivel internațional. Pelicula a urcat rapid în Top 10 Global pe Netflix, fiind vizionată masiv în peste 50 de țări. Regizorul Bille August a mărturisit pentru Variety cât l-au impresionat umorul și fantezia fără margini ale fostei suverane.