Ediţie specială Memorialul Durerii, 30 de ani din „O istorie care nu se învață la școală”

Au trecut trei decenii de când „Memorialul Durerii” oferă românilor una dintre cele mai complexe și documentate mărturii despre eroii care s-au opus comunismului, dar și despre torționarii lor. Seria, care a pornit cu 6 episoade, numără astăzi în arhiva TVR peste 250 de documentare ce poartă semnătura realizatoarei şi scriitoarei Lucia Hossu-Longin, cu ecou puternic atât în ţară, cât şi în toată Europa, la marile festivaluri de televiziune din lume și în emisiunile consacrate României.

În perioadă aniversară, TVR 2 serbează „Memorialul Durerii” prin difuzarea unora dintre cele mai apreciate episoade dedicate lui Corneliu Coposu, Tudor Greceanu, Elisabeta Rizea, partizanilor lui Toma Arnăuțoiu, lui Ion Ioanid și tuturor celor care s-au jertfit pentru libertatea de azi a României.

Luni, 13 septembrie, de la ora 20:00, vă invităm să urmăriţi la TVR 2 o ediție specială dedicată împlinirii a 30 de ani de la primul episod semnat de Lucia Hossu-Longin. Va fi o ediție moderată de istoricul Adrian Cioroianu și susținută de comentariile avizate ale academicianului Aurel Ion Pop, scriitoarei Ana Blandiana, prof. dr. Manuela Cernat, scriitorului Sorin Lavric, profesorului Ilie Popa, profesorului Ioan Panican, în prezența și cu participarea realizatoarei „Memorialul Durerii”, Lucia Hossu-Longin.

O selecție din cele mai reprezentative episoade ale seriei de documentare „Memorialul Durerii”

Aniversarea a trei decenii a fost marcată la începutul acestei săptămâni şi în studioul „Horia Bernea” al Muzeului Național al Țăranului Român, unde, în prezenţa istoricilor, a oamenilor de cultură, a presei şi a membrilor din Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România s-a difuzat, în premieră, o selecție din cele mai reprezentative episoade ale seriei de documentare „Memorialul Durerii”.

„Uitasem să vorbesc la ieșirea din închisoare, la domiciliul obligatoriu avem dificultăți majore în a lega noțiunea cu coardele vocale”, povestea Corneliu Coposu într-un interviu acordat pentru „Memorialul Durerii”, iar Ion Gavrilă Ogoranu, liderul partizanilor din Făgăraș, sublinia: „Un popor nu trăiește numai cu pâine și salam, cu sau fără soia, ci și cu demnitate și onoare în lume”. Printre multele mărturii, în episoadele „Memorialul Durerii” îi veţi descoperi pe Doina Cornea, Elisabeta Rizea, Petre Ţuţea sau pe episcopul greco-catolic Alexandru Todea cu unicul interviu oferit unei emisiuni Tv.

„Pentru noi a însemnat o muncă titanică. Pentru cei din generația tânără este un mod de a cunoaște adevărata istorie, deoarece am dorit să readucem în cartea de istorie adevăraţii eroi ai ţării. M-a marcat cel mai mult rezistența armată din munți, eu o socotesc pagina de istorie cea mai frumoasă și cea mai tragică în același timp. De aceea în ultimii ani am făcut foarte multe episoade cu rezistenţa armată pentru că am descoperit cum au murit eroii care au fost în munţi: au fost executaţi fie la Jilava, fie pe câmpul confruntărilor. M-au marcat, desigur, şi episoadele cu „Oamenii mari care au făcut România Mare”, serie începută în 2018. „Legătura dintre Memorialul Durerii şi marii artizani ai Unirii este directă. Cei care au făcut Reîntregirea au ajuns, în mare parte, la Sighet, unde şi-au găsit sfârşitul”, a spus Lucia Hossu-Longin, realizator Memorialul Durerii.

„Orice om lasă în urmă fapte, dar nevoia de valoare personală este dată de fundamentul măreţiei. Televiziunea Română îi mulțumește doamnei Lucia Hossu-Longin pentru bogăția pe care a creat-o pentru istorie, prin atâta muncă”, a spus Ramona Săseanu, director general interimar al Televiziunii Române.

Achiziționat de Arhivele Hoover din Statele Unite şi de Biblioteca Congresului American, difuzat de Videoteca din Paris, locul unde sunt arhivate cele mai importante filme documentare din Europa, ca un film de colecție, „Memorialul Durerii” s-a bucurat de-a lungul timpului de sprijinul Televiziunii Române, singura televiziune din Europa de Est care a produs un demers publicistic consacrat personalităților emblematice ale detenției politice, din cei patruzeci și cinci de ani de comunism.