Unul dintre cei mai memorabili „negativi”, din filme precum „Cei trei muschetari” sau „It” (1990), actorul britanic Tim Curry, și-a publicat recent memoriile, „Vagabond”, care arată fără urmă de îndoială că accidentul vascular cerebral devastator suferit în 2012 nu i-a înfrânt nici pofta de viață, nici umorul tăios.
Tim Curry în „Singur acasă 2” – un rol devenit clasic
Conform tradiției, la fiecare început de decembrie, PRO TV difuzează filmele din seria clasică „Singur acasă”, așa că pe 13 decembrie îl veți putea vedea pe versatilul actor britanic Tim Curry în „Singur acasă 2 – Pierdut în New York”, jucând unul din acele personajele nesuferite tipice lui, care fură scena, indiferent cine i-ar fi partenerii.

VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 10
Expert în tot felul de accente, în acest film el adoptă poate accentul cel mai cunoscut fanilor, cel britanic „de lux”, cu pronunție răspicată și ton cu sprânceana ridicată a dispreț.
În memoriile sale, „Vagabond”, actorul povestește că echipa filmului locuia chiar la Plaza, unde are loc acțiunea, hotel aparținând pe atunci lui Donald Trump. Curry își amintește că acesta era în toate tabloidele, din cauza proaspătului divorț de Ivana și căsătoriei cu noua nevastă, Marla. Se pare că Trump tot încerca să i-o prezinte pe Marla regizorului Chris Columbus și să îl convingă să o distribuie în filme, convins că e un mare talent.
Sursele întunecate ale personajelor sale negative
Ca mai toți neplăcuții jucați de Curry, nici valetul frustrat și îngâmfat de la Plaza nu duce lipsă de o doză de umor, chiar dacă bate spre sarcasm usturător. Actorul spune că își înzestrează anume personajele negative cu umor, deseori negru sau grotesc, pentru că i se pare că acesta le face și mai malefice.
Până și clovnul monstruos Pennywise din ecranizarea după Stephen King „It” din 1990 are un gen de umor scelerat, de criminal în serie care încearcă să fie simpatic, dar nu reușește să își ascundă esența.
Fără să aibă nici pe departe la dispoziție efectele speciale de azi, interpretarea lui Tim Curry a fost arhisuficientă ca să sădească teroare în inimile unei generații. Într-un interviu acordat ziarului „The Guardian”, Tim Curry mărturisește că multe dintre cele mai emblematice scene din cariera sa, în care personajele sale au izbucniri de furie înfricoșătoare, au fost inspirate de mama lui, care după moartea tatălui devenise volatilă și avea accese de furie din senin.
De la copilăria complicată la ascensiunea în teatru și film
Curry avea la moartea tatălui 11 ani și era deja la internat, țintă a bullyingului din cauza refuzului autorității, dar mai ales din cauza minții brici și a replicilor usturătoare date inamicilor săi. Din fericire, și-a găsit aliați în câțiva profesori care i-au alimentat pasiunea pentru muzică și teatru, iar tânărul și-a găsit locul în lume.
După absolvirea facultății în Birmingham s-a mutat la Londra ca să își găsească de lucru, iar Londra în plină perioadă „sex, drugs & rock ’n’ roll” i s-a potrivit mănușă. În cartea sa autobiografică, actorul povestește amuzat că atunci când dădea petreceri, asezona deseori friptura de pui cu hașiș și după câteva ore toți oaspeții vorbeau limbi necunoscute.
„The Rocky Horror Picture Show” – rolul care a făcut istorie
În acest mediu colorat și nebun, l-a cunoscut pe actorul și compozitorul Richard O’Brien, care tocmai își punea în scenă prima piesă: „The Rocky Horror Picture Show”, un musical SF subversiv, provocator, care avea nevoie de un actor musculos care să știe să cânte. Curry s-a prezentat la audiția pentru Dr. Frank-N-Furter în cizme vopsite argintiu, a cântat o variantă senzuală a melodiei „Tutti Frutti” a lui Little Richard și s-a dezlănțuit fără rețineri, iar rolul a fost al lui pe loc.
Piesa a devenit un succes fulminant, la care David Bowie a venit repetat și aplauda cu brațele deasupra capului de câte ori apărea pe scenă Tim Curry. Când a fost făcut filmul, în 1975, Curry a devenit simbolul unei generații rebele, iar„The Rocky Horror Picture Show” rulează undeva, în lume, și în ziua de azi.
Partnerii favoriți de ecran – păpușile Muppets
În toți anii care au urmat, Curry a jucat constant, de la horror la comedii și animație. Însă, întrebat de „The Guardian” care rol i-a oferit experiența cea mai apropiată sufletului lui, actorul britanic răspunde fără să stea pe gânduri că ar face oricând încă un film cu păpușile Muppets, chiar și acum, când e într-un scaun cu rotile.
Viața după AVC: reziliență, muncă și umor
În 2012, în timpul unui masaj, Tim Curry a suferit un accident vascular cerebral masiv și cel care i-a salvat viața a fost maseurul, când a decis să nu asculte de protestele actorului, care insista că nu are nimic, și să cheme ambulanța. După multă muncă de reabilitare, lui Curry i-au revenit faimoasa voce și umorul, însă nu mai poate merge și mâna stângă e tot inutilizabilă, așa că, dacă tot nu o mai recunoaște ca fiind a lui, a poreclit-o Teddy.
Actorul mărturisește că se enervează mai ușor, deseori din cauza altui efect al AVC-ului – pierderea memoriei pe termen scurt. Însă asta nu l-a oprit să își reia activitatea, folosindu-și vocea în filme și seriale precum „Dincolo de hotarul grădinii” și „Star Wars: Războiul Clonelor”, în care i-a intepretat în 10 episoade pe Palpatine și Darth Sidious. În 2016, când s-a făcut o nouă variantă a „The Rocky Horror Picture Show”, Tim Curry a acceptat cu încântare să apară în rolul Criminalistului.
„E important să continui să fii prezent” – filosofia lui Tim Curry
Memoriile apărute anul acesta au fost o surpriză pentru cei care îl cunosc, fiindcă, în contrast cu prezența lui vulcanică pe ecrane, Curry și-a păstrat mereu viața privată pentru sine. Actorul spune că deși scrierea autobiografiei are un aer final, a regăsit bucuria vorbelor și a jocului cu voce și nu are de gând să se oprească: „E important să continui să fii prezent”, spune el pentru „The Guardian”.
Sursă foto: Hepta – Profimedia
Citește și:
Newsletter zilnic TVMania!
Tot ce merită să știi despre TV, vedete și streaming direct în inboxul tău.